Românul iubit şi respectat de unguri

Ioan de Hunedoara, mult mai cunoscut ca Iancu de Hunedoara, alternativ Ioan (Ion) Huniade sau Ioan Corvin(n. 1407 – d. 11 august 1456, Zemun) a fost o personalitate dominantă a istoriei româneşti din veacul al XV-lea.

• Un scandal interbelic: Prințul Carol, „Duduia” și exilul
• Ziua în care Nicolae şi Elena Ceauşescu au fost executaţi

S-a născut în jurul anului 1407 (mult timp s-a crezut că s-a născut în 1387, din cauza unei interpretări greşite a unor surse). Tatăl său, Voicu, şi fraţii lui, Mogoş şi Radu, au fost ostaşi în slujba regelui maghiar Sigismund de Luxemburg.

La 7 martie 1441, Iancu de Hunedoara a devenit voievod al Transilvaniei. El deţinea această funcţie pe lângă cea de comite al Timişoarei şi de ban al Severinului (1441 – 1456). Ulterior a devenit guvernator al regatului Ungariei între 1446-1453, apoi căpitan suprem al Ungariei şi al Transilvaniei între 1453-1456.

Iancu de Hunedoara a fost numit „atletul lui Hristos” de către Papa Calist al III-lea într-o scrisoare datată din anul 1456.

Cronicarul ungur Ioan Thuroczi spunea despre el: „Era pe atunci în regat un ostaş cu suflet mare, născut în sânul unei nobile şi vestite familii de peste munţi; se numea Iancu de Hunedoara şi era om războinic şi născut pentru a purta armele şi a sta în fruntea războaielor…Se povesteşte că regele Sigismund, îndemnat de faima vitejiei tatălui acestui ostaş, l-a adus din pãrţile transalpine în regatul sãu, fãcîndu-şi-l supus. Totodată, l-a dăruit cu vrednica şi veşnica stăpânire a cetăţii Hunedoara, unde acum se înalţă un castel cu o înfăţişare mândră şi plăcutã. Iară pomenitul Iancu de Hunedoara, stând necurmat alături de stăpânul său şi întărindu-se mereu în virtute, într-atât a devenit vestit, încât de la slujbele mărunte, cu care fusese răsplătit încă de tînăr, s-a ridicat până la rangul de voievod al Transilvaniei“.

Iancu de Hunedoara a desfăşurat o activitate diplomatică şi militară intensă în anii în care Imperiul Otoman era în plină ascensiune, dând asalturi decisive asupra ultimei rămăşiţe a Imperiului Bizantin, Constantinopolul. A depus eforturi pentru închegarea unei coaliţii creştine care să oprească înaintarea otomanilor cu o oaste de cruciadă şi a fost cel dintâi comandant de oşti din Europa care a reuşit să îl înfrângă pe cuceritorul Constantinopolului, sultanul Mahomed II, la Belgrad în 1456. A fost tatăl regelui Matei Corvin, cel mai mare rege al Ungariei.

Descoperă îţi prezintă semnificaţiile istorice ale zilei de 21 august:

1698 – S-a născut unul dintre cei mai faimoşi meşteri de viori ai vremii, Giuseppe Guarneri. Una dintre viorile construite de el i-a aparţinut lui Paganini (m. 17 octombrie 1744)

1723 – A încetat din viaţă Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei (1693; 1710-1711) şi cărturar umanist, autor al lucrărilor “Descrierea Moldovei” şi “Istoria Imperiului Otoman” (n. 1673)

1789 – S-a născut matematicianul şi fizicianul francez Augustin Louis baron de Cauchy, a fost unul dintre pionierii analizei matematice şi a adus o serie de contribuţii şi în domeniul fizicii.  (d. 1857)

1798 – S-a născut istoricul francez Jules Michelet (m. 1874). Cele mai vaste şi importante lucrări ale istoricului „Histoire de Franc”  şi „Histoire de la Révolution française”

1856 – S-a născut publicistul Constantin C. Bacalbaşa, autor al lucrărilor “Bucureştii de altădată” şi „Capitala sub ocupaţia duşmanului” (m. 5 februarie 1935)

1882 – S-a născut omul de ştiinţă Augustin Maior, realizatorul primei instalaţii experimentale din lume de telefonie multiplă (m. 3 octombrie 1963)

1896 – S-a născut matematicianul român Alexandru Pantazi, fost membru al „Societăţii Române de Ştiinţe”; a fost membru al „Gazetei Matematice”, iar în anii 1942 şi 1942 a făcut parte din delegaţia de conducere a acestei reviste (d.  4 noiembrie 1948)

1902 – S-a născut regizorul Paul Călinescu, pionier al cinematografiei româneşti instituţionalizate, autor al primelor filme de actualitate.  Primul film regizat a fost „România” (1934), a scris scenariul filmului  „Titanic vals” (1964) – în colaborare cu Tudor Muşatescu. (m. 27 martie 2000).

1921 – S-a născut actorul de revistă Gioni Dimitriu. A jucat în multe filme precum „Dragoste la zero grade” (1964), „Drumul oaselor” (1980).  (m. 16 decembrie 2003).

1925 – S-a născut Toma Caragiu unul dintre cei mai mari actori români, cu activitate bogată în teatru, TV, film. Unul dintre filmele sale de referinţă fiind „Actorul şi sălbaticii” (1975) (m. 4 martie 1977).

1945 – Regele Mihai I a somat guvernul dr. Petru Groza să demisioneze. În urma refuzului primit, a hotărât să nu mai semneze decretele de legi („greva regală”)

1959 – Hawaii devine cel  de-al 50-lea stat american

1965 – România adoptă Constituţia

1991 – Letonia îşi declară independenţa

1991 – A încetat din viaţă Eugen Jebeleanu, academician, poet, publicist şi traducător român. Membru al Academiei Române în 1955, membru titular din 1974. (n. 24 aprilie 1911)

2010 – A încetat din viaţă fostul lider comunist Gheorghe Apostol, semnatar, în 1989, al „Scrisorii celor şase”, prin care era criticat Nicolae Ceauşescu. Apostol a fost, după moartea lui Gheorghiu Dej, principalul contracandidat al lui Nicolae Ceauşescu la conducerea PCR (16 mai 1913)